În contextul competitivității crescute și al schimbărilor rapide din sectorul agroalimentar, cooperarea între fermieri nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Asocierea în cooperative, grupuri de producători sau forme informale de colaborare aduce beneficii directe atât în ceea ce privește accesul la resurse, cât și dezvoltarea durabilă a fermelor.
- Accesarea fondurilor europene și naționale
Cooperarea este una dintre cele mai eficiente modalități prin care fermierii pot crește șansele de a obține finanțare.
De ce asocierea ajută la accesarea fondurilor?
- Punctaj mai mare în proiecte – multe măsuri din PAC și PNDR favorizează cooperativele și grupurile de producători.
- Capacitate financiară mai bună – aportul membrilor facilitează cofinanțarea proiectelor.
- Resurse comune – un contabil, un manager de proiect, un inginer agronom pot fi angajați pentru toată cooperativa.
- Putere de negociere – costuri mai mici la achiziția de utilaje, inputuri sau tehnologie.
- Proiecte de anvergură – depozite, linii de procesare, sisteme de irigații comune.
Exemple de proiecte ușor de obținut prin cooperare:
- centre de colectare și sortare;
- abatoare mobile sau stații de procesare;
- depozite frigorifice;
- linii de ambalare;
- achiziție de utilaje de mare capacitate.
Exemple reale:
Cooperativa „Lunca Someșului” – Județul Bistrița-Năsăud
- A accesat fonduri pentru un centru de colectare și procesare a laptelui, dotat cu tancuri de răcire, sală de muls și mini-fabrică de procesare.
- Prin asociere, membrii au crescut capacitatea de furnizare de lapte standardizat, ceea ce a atras contracte stabile cu procesatori locali.
Cooperativa „Someș-Arieș” – Zona Cluj
- A obținut finanțare prin măsuri PNDR pentru utilaje în comun, camere frigorifice, echipamente pentru procesarea laptelui și logistică.
- Cooperativa lucrează azi cu sute de fermieri individuali.
Cooperativa „Țara Mea” – Național
- A reușit să devină unul dintre cei mai mari furnizori pentru rețelele de retail tocmai datorită capacității de a crea proiecte finanțate colectiv, cum ar fi platforme logistice și linii de ambalare.
Ce rezultă din aceste exemple?
- acces la investiții mari (depozite, fabrici, utilaje) pe care un fermier singur nu le-ar putea susține;
- punctaj crescut pentru proiectele PNDR sau AFIR;
- costuri mai mici prin utilizarea comună a echipamentelor.
A se avea în vedere:
Intervenția DR-23, finanțată prin Planul Strategic PAC 2023–2027, reprezintă una dintre cele mai importante linii de sprijin pentru companiile care procesează produse agricole pentru obținerea unor produse alimentare sau transformate non-Anexa I. Programul contribuie la modernizarea industriei alimentare, creșterea valorii adăugate și dezvoltarea economiei rurale.
Intervenția DR-22 din Planul Strategic PAC 2023–2027 reprezintă una dintre cele mai importante oportunități de finanțare nerambursabilă pentru sectorul agroalimentar. Prin acest program, fermierii, procesatorii și cooperativele pot accesa fonduri europene pentru a moderniza sau înființa capacități de procesare, depozitare și condiționare, crescând semnificativ competitivitatea produselor românești.
- Crearea unui brand și creșterea valorii produselor
Cooperativa poate deveni un brand colectiv, mult mai ușor de recunoscut și promovat.
Avantajele unui brand comun:
- Identitate puternică pe piață, greu de obținut de un fermier individual.
- Standardizare – calitate constantă, trasabilitate, loturi uniforme.
- Marketing profesionist – buget și competențe pe care un fermier singur nu le poate acoperi.
- Acces la certificări – bio, IGP, DOP, produs montan etc.
Exemple de branding colectiv:
„Lăptăria cu Caimac” – Ialomița
Deși nu este o cooperativă clasică, modelul de integrare pe lanț arată beneficiile standardizării.
- Control pe tot lanțul: producție – procesare – ambalare – brand.
- A devenit un reper pentru fermieri care vor să creeze produse premium.
Cooperativa „Băltărețu” – Olt (legume proaspete)
- A creat brand colectiv pentru roșii, ardei, castraveți, ambalate uniform.
- Produce în sisteme integrate, iar eticheta comună oferă încredere retailerilor.
Cooperativa „Bio Carpathia” – Produse montane (Vâlcea – Argeș)
- Membrii au obținut certificare de produs montan și creează un brand colectiv pentru carne, lapte, miere și plante medicinale.
- Colaborează cu turiștii și magazine locale pentru distribuție.
Concluzie:
Brandul colectiv crește recunoașterea și permite fermierilor să vândă produse cu adaos mai mare, datorită calității standardizate și imaginii unitare.
- Putere mai mare de pătrundere pe piață
Cooperarea oferă fermierilor posibilitatea de a negocia ca un actor puternic, nu ca mici producători izolați.
Beneficii comerciale:
- Acces în retail – supermarketurile lucrează cu volume mari, livrări regulate și trasabilitate. Cooperativele pot îndeplini aceste condiții.
- Contracte stabile – flux de venit predictibil pentru membri.
- Export – doar asociațiile pot garanta cantități și calitate constante pentru piețele externe.
- Reducerea intermediarilor – fermierii primesc un preț mai corect.
Exemple de rezultate ale asocierilor:
- livrarea a 10 tone/săptămână de roșii către un lanț de retail;
- contracte pe termen lung cu procesatori;
- acces pe piețe precum Germania, Olanda, țările nordice.
Exemple reale:
Cooperativa „Țara Mea”
- Livrează carne de porc, lactate, legume, ouă și alte produse către mari retaileri precum Kaufland, Carrefour, Mega Image.
- A creat condițiile necesare de logistică și trasabilitate.
Cooperativa „Legume de Vidra” – Ilfov
- A reușit să intre cu legume la retail datorită uniformității producției și calității constante.
Grupuri de producători din Botoșani și Ialomița – cereale
- Negociază contracte colective cu traderii, obținând preț mai bun la grâu și porumb.
- Fermierii nu mai vând la poartă, ci pe volume mari.
Impactul acestor asocieri:
- acces în retail și export – ceea ce e imposibil pentru mici fermieri izolați;
- contracte ferme, plăți predictibile;
- eliminarea intermediarilor și creșterea veniturilor.
- Reducerea costurilor și creșterea eficienței
Prin cooperare fermierii pot împărți costuri mari și pot investi în tehnologie avansată.
Reduceri de cost:
- achiziții comune de semințe, îngrășăminte, pesticide;
- combustibil și piese de schimb la prețuri negociate;
- utilaje utilizate în comun (combină, tractor mare, sortator).
Eficiență operațională:
- acces la specialiști (agronomi, veterinari, experți în management);
- schimb de know-how și bune practici;
- organizarea fluxului de producție pe etape sincronizate, ceea ce crește productivitatea.
Utilaje în comun – Zona Ardealului
Mai multe cooperative au achiziționat combină, tractor de mare putere sau utilaje pentru culturile de câmp. Fermierii evită investiții individuale de sute de mii de euro.
Achiziții comune de inputuri – modelul „Someș-Arieș”
- Fermierii cumpără furaje, medicamente, semințe și îngrășăminte la prețuri negociate.
- Reducerea costurilor poate ajunge la 10–30%.
Depozite comune – Sudul României
- Cooperativele de legume (Olt, Ilfov, Giurgiu) au construit depozite pentru sortare, ambalare și răcire.
- Fermierii nu mai sunt obligați să vândă imediat, la preț mic, după recoltă.
- Inovație, tehnologie și digitalizare
Cooperativele pot accesa mult mai ușor tehnologie scumpă sau proiecte de inovare.
Exemple:
- sisteme de irigații comune cu senzoristică;
- monitorizare satelitară a culturilor;
- tehnologii de precizie (GPS, drone, cartare sol);
- software de management agricol.
În plus, cooperarea facilitează colaborarea cu institute de cercetare și universități pentru testarea tehnologiilor noi.
Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR)
- Deși nu e cooperativă, este un exemplu de colaborare care permite fermierilor acces la cercetare, testări în câmp, tehnologii de precizie și servicii de consultanță.
Proiecte de irigații comune – Câmpia de Vest și sudul țării
- Fermierii se asociază în Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) pentru a reconstrui sistemele de irigații.
- Accesează în comun finanțări pentru stații de pompare, canale și echipamente.
Cooperative care folosesc soluții IT comune
- softuri de gestiune agricolă, monitorizare GPS, cartare sol;
- achiziție colectivă de drone pentru monitorizarea culturilor.
- Forță socială și politică mai mare
O cooperativă reprezintă interesele fermierilor, nu doar economic, ci și instituțional.
Avantaje:
- reprezentare comună în dialogul cu autoritățile;
- capacitate de lobby pentru politici agricole locale și naționale;
- vizibilitate mai mare în comunitate;
- acces la programe educaționale și formare profesională.
Federația Națională a Cooperativelor Agricole – UNCSV
- Reprezintă cooperativele agricole la nivel național.
- Negociază legislație, măsuri de sprijin, simplificarea procedurilor.
Asociațiile de crescători (ovine, bovine, apicole)
- Au obținut subvenții și scheme de sprijin datorită reprezentării unitare.
- Au influențat decizii privind subvenția la motorină, plata redistributivă și eco-scheme.
- Stabilitate și reziliență în fața crizelor
Cooperativa oferă o plasă de siguranță în perioade dificile:
- secetă, pierderi de producție;
- fluctuații de preț;
- probleme logistice;
- acces rapid la resurse comune și fonduri de urgență.
Riscurile se împart între membri, iar planificarea devine mult mai robustă.
Seceta din 2022–2023
- Cooperativele agricole din sudul țării au reușit să gestioneze mai bine pierderile datorită accesului comun la sisteme de irigații sau rezerva de furaj pentru animale.
Avantaj major:
Când un membru are probleme, cooperativa poate asigura resurse, know-how sau suport logistic, crescând reziliența întregului grup.
Concluzie
Cooperarea între fermieri reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții pentru creșterea competitivității și dezvoltarea durabilă a agriculturii românești. Prin asociere, fermierii pot:
✔ accesa fonduri cu punctaj mai mare;
✔ crea un brand comun puternic;
✔ pătrunde în piață mai ușor și obține prețuri mai bune;
✔ reduce costurile și crește eficiența;
✔ investi în tehnologie și inovare;
✔ deveni un actor influent în sectorul agroalimentar.
„Unirea este un început. Menținerea este un progres. Lucrul împreună este succes.” Henry Ford
Ing.Popa Ionel, consultant accesare fonduri europene
